Alăptarea – partea II
Cât alăptăm?
Psihologii recomandă un termen mediu de alăptare de 1,5 ani.
Vă propun o altă viziune asupra alăptării. Bebelușul de la sosirea pe lume nu se percepe pe el separat de mama lui.
La un anișor apar primele emoții (furie, supărare, frica, uimire…), iar drept reacție, el poate doar plânge.
Deseori mama îndată îi dă sân, iar el se calmează.
Dar oare îi era foame copilului? Avea nevoie de alăptare în acel moment? Poate doar era o stare pe care avea nevoie să o trăiască, să se adapteze la ce înseamnă viață.
Pentru confortul părinților – copilul nu trebuie să plângă. Pentru a calma copilul, se apelează drept soluție la alăptat. Ce învață copilul?
Dacă simte disconfort, emoții neplăcute și dă de știre – i se administrează calmantul “sân”. În viitor, acesta se transformă pur și simplu în consum de “dulce”.
Care pot fi motivele pentru care mămicile aleg să prelungească alăptatul peste 1,5 sau 2 ani?
Frica – din subconștient de a “elibera” copilul de mamă. Ce mă fac eu fără copil? Sau cum va fi el fără mine activă parte din viața lui?Confortul părinților – ce voi face dacă va plânge? Mama va trebuie să găsească alte soluții pentru a calma copilul, va fi nevoită să-l înțeleagă. Să afle ce vrea cu adevărat. Psihicul nostru va caută întotdeauna soluții mai comode și rapide.Cea mai bună mamă – voi alăpta cât va dori copilul. Mama mea nu a reușit dar eu voi fi mai bună. (Judecă în interior pe mama sa).Motiv pentru a respinge soțul în relație- sunt obosită, dorm noaptea doar cu copilul.
Întrebați-vă de ce aveți nevoie ca minunea să fie atașată de voi?
Vă îmbrățișez!
