Femeie sau Mamă?
Deseori femeile care nasc își asumă rolul de mamă, doar că, odată cu asta, fără să conștientizeze, pierd femeia din interior.
Vă invit să privim altfel lucrurile. Eu ca femeie odată ce nasc sunt tot aceeași persoană? În interiorul meu rămân aceeași femeie. Se poate schimba doar atitudinea mea față de mine.
În terapii, întâlnesc multe convingeri legate de “am devenit mamă și trebuie”:
să fiu mai serioasă, mai organizată, mai responsabilă; să fiu mamă ideală, să dau mai mult decât am primit eu de la mama mea; să nu strig, să fiu calmă, să protejez copilul de toate relele; să răspund pentru tot și pentru toți…
Și atunci când credem acestorconvingeri, nu ne mai rămâne timp pentru noi, avem un sentiment de mame ale tururor, nu doar ale copilului nostru sau copiilor noștri.
Deseori și soțul se adresează către soție cu “mama” sau “mami”. Acest lucru induce și mai mult preluarea rolului de mamă față de toți. Chiar și în societate este mediatizat pe larg faptul că mama le știe pe toate, ea este salvatoarea.
Totuși, mama este o femeie ca toate celelalte. Ea are nevoie de ascultare interioară. Este vie și prezentă în viața proprie, doar a ei, nu a copilului, nu a soțului, nu a parinților.
Voi cum simțiți dragi mame? Cât din viața voastră vă aparține vouă și cât copiilor, soțului, altora?
Vă îmbrățișez! 
